La Securei Episodul N+4 L-am spovedit!

– Ia spune, cum s-a întâmplat? îi zise Nesov-Banditul lui Costel, care se ghemuise lângă el.
– A fost tare, șefu. Nebunul de răspopit i-a cerut popei, cel adevărat, să-l ajute, să-și țină graiul de a sluji. S-a rugat mult de el, dar n-a vrut. Până ce l-a prins cu doamna Sorina, în cămară la Buculei. De acolo i-a fost ușor. l-a mai rugat o dată și a vrut. Să-l fi văzut pe răspopit. Parcă era fată mare, așa cuvânta din carte. Era frumos ca o fată!
– Și, ia spune cum a fost posibil să-l păcălească așa de tare pe Jupân?
– Păi, era cam beat, așa cum este el de obicei. Cu ochii holbați, s-a aruncat sub poala popii de credeam că face altceva. Și l-a spovedit.
– Vai de mine, mare rușine, mai spuse Nesov-Banditul și se ridică din fotoliu scârbit.
– La ce se mai dedau ăștia pentru o informație acolo.
– A spus tot șefu, a spus tot!
– Păi, nu spuneai tu acolo că era beat, ce ai uitat?
– Era beat șefu, că așa este el mereu, dar îi mergea limba, de spunea tot. A spus cine l-a pus, cui îi dă și mai ales de cine ascultă. Se lăuda răspopitul.
– Du-te mă, că te-a păcălit, nu se poate să fie așa.
– Așa este, se aruncă în vorbă și Micul Procuror. Se văita Jupânul că a fost păcălit. Răspopitul și-a luat pălăria de pe ochi și i-a spus:
– Na, că te-am făcut, bețivule! A plâns toată ziua și spunea că-și dă demisia.
– Să dea Dumnezeu, zise Nesov-Banditul părăsind încăperea. Niște escroci!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*